Confesiunile unui privilegiat al sorţii…

moving-on-woman-with-luggage-on-a-desert-road-1152x720-wide-wallpapers.netEu am fost de când mă ştiu un om asemenea tuturor. Ea însă este parcă venită de pe o altă lume…

De fiecare dată când aveam nevoie de linişte o luam în braţe, o aşezam undeva, mă aşezam eu însumi în genunchi în faţa ei, îmi sprijineam braţele pe genunchii ei şi o priveam în ochi. Mult… Minute în şir mă pierdeam în privirea aceea maroniu-verzuie şi mereu umedă, până când redeveneam eu, lăsându-i ei toate tulburările mele. Pe urmă o strângeam la piept până când simţeam că îşi revine. Ştiam prea bine că obiceiul acesta al meu o seca cumplit de energie pentru că avea privilegiul de a simţi mult altfel decât restul lumii, mult mai întens şi în plus dorea din inimă să ajute pe oricine şi oricum putea. Probabil că astfel se explică şi faptul că accepta această comportare a mea şi poate că tocmai de aceea trebuia să fie „a lumii” dar eu, în egoismul meu, doream să o ţin doar pentru mine şi încercam să o opresc ori de câte ori gândul ei fugar de visătoare o purta departe de mine…

–     Aş vrea să simt că eşti aici cu mine… i-am spus la un moment dat, fără să-mi dau seama ce efect urmau să aibă aceste cuvinte asupra ei.

–    Şi….nu sunt?
–    Nu!, i-am răspuns răspicat. Am mereu impresia că nu-şi stă gândul mai niciodată aici. Poţi cuprinde lumea în gând dar nu poţi ajuta întreaga lume…

„ Dar mă poţi ajuta pe mine…” aş fi continuat eu, egoistul, dacă nu aş fi citit în ochii ei un reproş amar tocmai fiindcă înţelesese cum aş fi dorit să-mi continui fraza.
Ca să încerc să o fac cumva să mă ierte am strâns-o în braţe şi am sărutat-o, punând în acel sărut toată pasiunea pentru ea care exista în mine. Mi-a răspuns la rându-i cu toată pasiunea ei pentru mine însă în acelaşi timp parcă mi-ar fi spus: „ Eşti un mare egoist!”. Înţepătura asta m-a deranjat, evident, dar oare nu tocmai eu o transformasem în femeia plină de încredere în ea şi capabilă să-mi spună tot ceea ce gândea? În acele clipe îmi era mai limpede ca oricând în minte momentul în care-i spusesem „Vino şi-am să-ţi arăt cum se face…” A şovăit să-mi spună ceva atunci. Mi-a răspuns doar cu un zâmbet. Dar până la urmă a venit, iar odată cu trecerea timpului, în braţele mele, s-a transformat în femeia care ştiam că poate fi, fără să piardă un dram din sensibilitatea ce îi dădea nota aceea unică şi pe care era de părere că o atare schimbare avea să i-o spulbere. Aşa că nu aveam de ce să mă plâng acum.

Însă reproşul ei nu a fost îndeajuns să mă facă să mă schimb măcar puţin. Între timp dorinţa ei de bine a crescut, proporţional cu ego-ul meu, într-atât încât într-o bună zi am găsit-o aşteptându-mă cu bagajele făcute. Am privit-o destul de ciudat cred, fiindcă am avut impresia că pentru un moment i-a fost chiar teamă de reacţia mea. Mi-a înfruntat însă cu semeţie privirea şi nu am mai avut nevoie de cuvinte pentru a înţelege ce se întâmplase în sufletul ei. M-am apropiat şi am luat-o în braţe cu întenţia de a o săruta. Când am văzut însă că se fereşte de sărutul meu privind într-o parte, am înţeles că nu mai avea niciun rost să insist. Am înţeles în acel moment că o pierdusem deşi lacrimile din ochii ei îmi spuneau cât de greu îi era să-mi întoarcă spatele. Am eliberat-o din strânsoarea braţelor mele şi am rămas locului privind-o cum iese din viaţa mea. Aş fi întrebat-o dacă se va mai întoarce dar ştiam că avea să-mi răspundă: „Da, dacă vei reuşi să vezi lucurile din punctul meu de vedere”, la fel cum ştiam şi că orgoliul meu era prea mare ca să o împartă cu lumea pentru care ar fi putut să facă atât de multe.

Îmi pare rău că propriu-mi orgoliu m-a împins să ţin doar pentru mine tot ceea ce însemni…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s