Cum să nu…

blonde – Şi…nu ţi-e greu aşa?

-Aşa cum?

–  Aşa….Să te plimbi mereu printre cuvinte. Să trăieşti din ce vezi. Să-ţi construieşti lumea din ce simţi. Să rişti de fiecare dată să te alegi cu ea transformată în cioburi peste care să te vezi nevoită să calci pe urmă…

-Mi-a fost. Cândva. Demult. Am şi uitat când. La un moment dat am renunţat să mai număr zilele care au trecut de atunci. A fost pe când mă temeam să-mi las lumea să se vadă, ca nu cumva să fie sfâşiată de oameni falşi şi oportunişti. Am învăţat între timp că oricât te-ai apăra, ei oricum vor exista şi vor reuşi să te păcălească şi să te rănească. E în firea lucrurilor. Şi e în firea lor. Dar indiferent de ceea ce se întâmplă, tu trebuie să înveţi din toate astea cum să NU FII, cum să NU te comporţi vreodată. Cum să nu te pierzi pe tine în luptă cu ei. Cum să nu laşi adevărul despre ei să te facă să te rătăceşti şi să-ţi pierzi pe drum respectul, iubirea de sine şi demnitatea. Ştii…dacă aş putea, aş înlocui cu o floare fiecare dintre gândurile şi cuvintele tuturor celor din lumea asta. Pentru ca indiferent de ceea ce simţim să n-avem cum să ne lovim vreodată unii altora sufletele. Ele ne sunt cele mai vulnerabile locuri. Şi mi se pare mişelesc să le rănim ştiind asta…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s